19 Aug, 18

Blog

În calitate de fondator al programului educațional “Adolescenți fericiți, părinți împliniți”, dar și în practica individuală din cabinet, am auzit dese ori cum părinții sunt ingrijorati de faptul că adolescenții își petrec prea mult timp pe telefon. De aici deducem că orice lucru folosit abuziv, obsesiv devine dăunător! Invit părinții să fie conştenţi de faptul că puterea exemplului este cea mai bună formă de învățare, și dacă aceștia au de asemenea tendința de a petrece mult timp pe telefon, copiii lor vor avea foarte ușor tendința să imite acest tip de comportament.

 Cred că generațiile tinere au într-o măsură considerabilă abilități înascute pentru a folosi telefonul, inclusiv fiul meu de aproape doi ani știe cum să pornească camera foto a telefonului și frecvent apelează la diverse obiecte pentru a mima vorbitul la telefon.:))

Mai nou și generațiile de șaizeci de ani plus își achiziționează un telefon inteligent pentru a fi în tendințe.

Dacă ne-am întoarce la utilitatea telefonului, v-aș ruga pe cei are aveți vârsta necesară să vă amintiți cum era în urmă cu cincisprezece ani când nu va puteați bucura de aplicațiile minunate ale unui smartphone, vorbim aici de ceas, lanternă, calculator, foi de calul, agenda, aparat foto (filmele foto trebuiau developate), programele de ascultat muzică și de vizualizat filmele, înregistrarea vocii, GPS și multe altele în funcție de interesele fiecăruia. Dacă tehnologia nu ar fi evoluat, pentru a ne bucura în format fizic de toate aceste lucruri am fi avut nevoie de un rucsac destul de mare pentru a le avea cu noi!

Cine și-ar fi imaginat că vom avea un computer personal în cadrul telefonului mobil? Mă întreb de aici cum va arată telefonul nostru peste alți cincisprezece ani? Vă invit și pe voi să dați curs imaginației voastre și să îmi spuneți printr-un comentariu cum credeți că va arata telefonul anului 2033? :)

Așa cum am precizat și la începutul acestui articol, există îngrijorări considerabile dacă alegem să investim negativ în telefonul nostru mobil, se poate naște chiar și o dependență, numită NOMOFOBIE.  Avem posibilitatea de a deveni nomofobi atunci când avem tendința de a sta de dimineață până seară târziu pe telefon, când din reflex procedăm a ne verifica telefonul pentru a vedea dacă avem mesaje sau email-uri, ba chiar există iluzia că acesta ar sună, atunci când defapt nu sună!

Atunci când ne ducem către nomofobie (conștienți sau mai puțîn conștienți), implicit va trebui să ne asumăm și următoarele cosecinţe:

Pe de o parte, alterarea capacităților și performanțelor individuale şi profesionale, ne reverim aici la concentrare, memorie, percepție. Dacă ne referim la memorie, aduceți-va aminte cum înainte de a avea agenda telefonului în mod electronic, fiecare dintre noi știam o mulțime de numere de telefon, iar în momentul de față am ajuns să ne aducem aminte aproximativ două, trei numere de telefon.

Pe de altă parte, relațiile noastre sociale pot avea foarte mult de de suferit întrucât există tendința de a ne izola din sfera reală, orientându-ne către prietenii virtuale.

Dragilor, nu uitați că suntem ființe reale, palpabile și ceea ce există în online, de multe ori rămâne în online! Prieteniile adevărate rămân în zona de offline!

În cazul tinerilor, există riscul de a cădea pradă foarte ușor unor persoane rău intenționate, dați-vă voie să realizați asta tot mai serios dragi adolescenți! Când vrem să sărbătorim un succes, dar și când avem nevoie de un sprijin într-un moment mai greu al vieții noastre, tot prietenii din offline vor fi într-un mod autentic alături de noi!

Am să închei acest articol cu un citat ce-i aparține lui Daniel Goleman, părintele inteligenței emoționale: <<În anul 2006, în vocabularul vorbitorilor de engleză a pătruns cuvântul pizzled, o combinație între cuvintele puzzled (,,uimit")  și pissed (,,enervat").  Noul termen surprinde sentimentul pe care oamenii îl resimt atunci când persoană cu care poartă un dialog, scoate pe nepusă masă un BlackBerry și începe să discute cu altcineva>>. Dati-vă voie să acordaţi atenţia cuvenită oamenilor dragi vouă!

Va îmbrățișez cu multă căldură și nu uitați că sunt alături de voi în calitate de terapeut, atunci când va este greu sau va doriți mai mult de la voi sau de la ceilalți!

Cu recunoștință,

    Sărăcescu Monica

Psiholog/Psihoterapeut/Trainer

 

Sursa foto: http://stiritech.ro/wp-content/uploads/2015/05/poze-cu-telefonul.jpg